Ce se petrecea de fapt în haremul sultanilor. Adev?rul ?ocant pe care serialele TV nu îl spun.

Cuvântul harem vine direct din limba arab?, de la termenul de haram, care însemna „interzis”, „de neatins”. Ghida?i de acest precept, sultanii le-au reprimat orice form? de sexualitate cadanelor, exceptand fire?te actele sexuale, mai bine zis violurile, al c?ror protagonist era chiar el, sultanul.

Originea femeilor din haremurile turce?ti era variat?. În palatul Topkapi, care a slujit de secole drept re?edin?a a haremurilor sultanilor otomani, se aflau femei din toate col?urile lumii. Majoritatea erau r?pite, primite drept cadou, sau capturate din ??rile vecine: Grecia, Serbia, Bulgaria, ??rile Române, Cerchezia, Georgia, Ungaria, Persia. Pe lâng? aceast? categorie, existau femeile primite cadou din ??ri îndep?rtate precum Rusia, Spania, Italia, Fran?a, Arabia, China, India, Africa Neagr?.

Înainte de construirea palatului Topkapi de c?tre cuceritorul Bizan?ului, Mehmet al II-lea, cadânele sultanilor turci tr?iau în jurul acestora în cl?dirile administrative, ?i-i urmau în campaniile militare în ni?te c?ru?e speciale. Istoricii noteaz? c? multe astfel de cadâne erau furate din c?ru?e de du?manii turcilor, când ace?tia î?i deplasau armatele prin ??ri str?ine…

Hrisoavele vremii apuc? s? noteze c? femeile cele mai frumoase din harem erau sclavele capturate în Caucaz ?i din ??rile Române.

Frumuse?ea unei astfel de roabe era un subiect sensibil. Pentru turci, o femeie era frumoas? doar dac? era neap?rat gras?. Astfel, turcii c?utau s? r?peasc? cele mai frumoase femei care erau supuse apoi unui adev?rat regim de îngr??are for?at? pentru a corespunde regulilor de frumuse?e otomane. Prin urmare, femeile nu erau doar sp?late, epilate, parfumate ?i pictate cu henna pe pleoape ?i în p?r?ile intime, ci erau îngr??ate la propriu. Armata de eunuci le for?a s? m?nânce zilnic, cantit??i enorme de rahat, miere, alune, fistic, orez, ?i unt…Rarii ambasadori str?ini care au avut privilegiul de a le vedea le-au descris c? pe ni?te „tri?ti mun?i de gr?sime”,

Tinerele fete, unele ni?te copile la dat? aducerii lor în harem erau convertite obligatoriu la Islam, fiind obligate s? devin? musulmane. Cele cere se opuneau erau torturate de femeile din familia sultanului pân? când, din cauza groazei ?i durerii, acceptau religia lui Mahomed. Despre cele mai înd?r?tnice ?i rebele cadâne, istoria a apucat s? re?in? c? erau aruncate ienicerilor. Spre sfâr?itul secolului 16, rolul sultanilor turci în conducerea ?i administrarea întinsului Imperiu Otoman a început s? se estompeze.

Puterea temu?ilor sultani otomani începea s? se scurg? încet-încet în dou? direc?ii. Astfel, corpul ienicerilor ?i haremul devin adev?ra?ii st?pâni ai imperiului.

Tonul l-a dat nimeni alta decât cadâna Roxelana, o sclav? rusoaic?, care prin ambi?ie ?i cruzime ajunge so?ia favorit? a puternicului suveran Soliman Magnificul. Aceast? femeie aprig? a ajuns, de fapt, adev?ratul conduc?tor din umbr? al Imperiului Otoman la perioada sa de apogeu. Acest fapt, nemaiîntâlnit pân? atunci, a fost posibil datorit? intrigilor Roxelanei care au dus la instalarea în postul de mare vizir a favoritului ei Ibrahim Pasa.

B?trân, bolnav ?i plictisit deja de o via?? în care f?cuse absolut tot ce-?i dore?te, Soliman Magnificul accept? f?r? a se gândi prea mult toate dolean?ele Roxelanei. Intrigile cadânei rusoaice nu se opresc aici. V?zând c?, odat? ajuns mare vizir, Ibrahim Pas? nu-i mai respect? ordinele ?i dorin?ele, face în a?a fel încât Soliman s?-l execute. Al?i viziri care au f?cut impruden?a de a-i atrage aten?ia sultanului c? niciodat? o femeie nu mai d?duse ordine în Imperiu, s-au trezit la rândul lor înl?tura?i din func?ii. Roxelana nu se las? pân? nu-?i instaureaz? fiul preferat, pe Mehmet, drept succesor al sultanului. Cum Mehmet moare de tân?r, în locul sau va domni alt fiu al Roxelanei, Selim, poreclit “cel be?iv” datorit? atrac?iei sale pentru b?uturile tari.

Cu atâtea so?ii ?i cadâne, sultanii aveau sute de copii, evident to?i ace?tia având mame diferite. În rândul copiilor, concuren?a de a ajunge sultan era acerb? înc? de la cele mai fragede vârste. Se deta?eaz? ca exemplu concludent destinul celui mai cunoscut copil ai haremului, sultanul Mehmet al II-lea, cuceritorul Constantinopolului.

Mehmet a fost unul dintre nenum?ra?ii copii ai sultanului Murad al II-lea. De mic se data?ase prin inteligen??, ambi?ie ?i cruzime. La tinere?e, deja î?i ucidea to?i fra?ii ?i urc? pe tron. În schimb, mul?i sultani au fost mai înclina?i spre pl?cerile carnale, decât spre politic? ?i campanii militare. Cel mai clar exemplu apare în persoana sultanului Murad al III-lea. Murad era un adev?rat obsedat sexual, nefiind interesat decât dac? i se aducea o cadân? nou?.

În tot acest r?stimp, Imperiul Otoman începea s? decad?, sultanul fiind refractar la adev?ratele probleme care au declan?at sfâr?itul celui mai temut imperiu musulman.